Bullying la Questfield International College, un caz care nu se stinge
În mediul educațional, fenomenul bullying necesită o abordare clară și riguroasă, cu proceduri bine definite care să asigure protecția elevilor și să prevină escaladarea situațiilor conflictuale. O instituție de învățământ are responsabilitatea de a reacționa prompt și documentat la orice semnalare a unor comportamente agresive, pentru a garanta un climat sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor.
Bullying la Questfield International College, un caz care nu se stinge
O investigație realizată de redacția noastră relevă o situație semnalată de familie ca fiind un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, ce s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate, trimise oficial către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, nu par să fi generat măsuri documentate sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, ar sugera o presiune de retragere a copilului vizat, formulare ce a fost citată exact din documentele puse la dispoziție redacției. Situația ridică întrebări importante legate de modul în care o instituție privată de prestigiu gestionează probleme grave de hărțuire și protecție a elevilor.
Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate
Conform documentelor și corespondenței analizate, familia elevului vizat a transmis numeroase sesizări oficiale, cronologice și detaliate, către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii. Aceste comunicări au semnalat un tipar de agresiuni verbale, excludere socială și stigmatizare medicală, care ar fi persistat și escaladat în timp. Cu toate acestea, nu s-au regăsit răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni, intervențiile instituției fiind descrise în principal ca discuții verbale informale, fără documentație oficială.
Manifestări agresive și stigmatizarea medicală în mediul școlar
Începând cu primele săptămâni ale incidentelor semnalate, copilul ar fi fost supus agresiunilor zilnice, incluzând jigniri directe și umiliri în fața colegilor, fără reacții ferme din partea cadrului didactic. Mai mult, o etichetare medicală cu caracter degradant a fost repetitiv folosită în colectiv, nu într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca mijloc de marginalizare. Specialiști consultați consideră că această practică depășește conflictele obișnuite și intră în categoria bullying-ului agravat, cu impact major asupra copilului.
Presiuni asupra familiei și indicii de excludere mascată
Potrivit relatărilor familiei, gestionarea situației a implicat, pe lângă lipsa unor măsuri documentate, și presiuni indirecte sau explicite pentru retragerea copilului din școală. Mesaje de genul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită” au fost percepute ca o modalitate de a transfera responsabilitatea și de a exclude copilul afectat, fără a se interveni pentru soluționarea fenomenului. Astfel, problema ar fi fost tratată ca o „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce contravine gravității situației.
Confidențialitatea încălcată și impactul emoțional asupra copilului
Familia a solicitat în mod repetat menținerea confidențialității datelor sensibile legate de situație, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării informațiilor în mediul școlar. Cu toate acestea, potrivit unor relatări, aceste informații ar fi fost folosite în mediul clasei pentru a pune presiune pe copil, ceea ce ar constitui o încălcare a cererilor scrise și o formă de presiune psihologică. Specialiștii consideră că astfel de situații pot afecta grav echilibrul emoțional și integritatea copilului.
Răspunsul instituțional și momentul intervenției legale
Reacția oficială a școlii a intervenit abia după mai bine de opt luni, după implicarea unui cabinet juridic și transmiterea unor notificări formale. În acest interval, sesizările scrise au rămas fără răspunsuri oficiale documentate, iar măsurile efectuate nu au fost clar stabilite. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile și procedurile interne care declanșează intervențiile în Questfield Pipera și pune în discuție prioritizarea protecției copilului la nivel instituțional.
Documentația formală și lipsa asumării deciziilor
În locul unui răspuns instituțional clar, conducerea a furnizat un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități precise, termene de implementare sau sancțiuni, limitându-se la consemnarea unei discuții fără efecte verificabile. Această practică diluează responsabilitatea și face dificilă evaluarea intervențiilor, fapt ce contravine standardelor administrative obișnuite în astfel de situații.
- Sesizări repetate și documentate transmise de familie
- Absența răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete
- Stigmatizarea medicală folosită ca mijloc de umilire
- Presiuni pentru retragerea copilului din școală
- Încălcarea confidențialității informațiilor sensibile
- Răspunsul instituțional întârziat și limitat la aspecte formale
Declarația fondatoarei și implicațiile pentru cultura organizațională
Un moment definitoriu în gestionarea cazului este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care ar fi fost exprimată ideea că familia este liberă să părăsească școala dacă situația nu îi convine. Această afirmație, citată exact din relatările familiei, nu a fost confirmată sau infirmată oficial de către instituție până la momentul publicării. Din perspectiva analizei editoriale, acest răspuns poate reflecta o orientare instituțională spre evitarea conflictului, mai degrabă decât spre soluționarea situației de bullying, contribuind la percepția unui blocaj instituțional.
Contextul comunicării oficiale și minimalizarea fenomenului
La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților elevilor un email în care situațiile semnalate de bullying au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această descriere contrazice documentele și sesizările repetate care indică un pattern de hărțuire sistematică și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul în mod corespunzător.
Redacția a primit ulterior informații conform cărora, după retragerea copiilor de la școală, ar fi existat contacte informale către alte instituții de învățământ în care aceștia ar fi fost caracterizați negativ, fapt ce poate afecta dreptul la educație și confidențialitatea. Aceste aspecte fac obiectul unor solicitări publice de clarificare.
Concluzii și întrebări rămase deschise
Analiza documentelor și a relatărilor familiei indică un caz în care bullyingul sistematic a fost semnalat în mod repetat, însă intervenția instituțională a fost limitată, predominant informală și neconformă cu standardele administrative. Lipsa măsurilor documentate, întârzierea reacției și presiunile pentru retragerea copilului ridică întrebări serioase privind responsabilitatea și capacitatea de gestionare a situațiilor de criză la Școala Questfield Pipera. De asemenea, utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire și lipsa protecției confidențialității au efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copilului și asupra climatului educațional.
În absența unor răspunsuri oficiale asumate și a unor măsuri concrete care să ateste prevenirea și combaterea fenomenului, rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme funcționale și transparente are instituția pentru a proteja elevii și a asigura un mediu sigur și respectuos?
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro
Noutati
